Istoria vieții lui Iisus Hristos oferă o sumă de stranii coincidențe.

Începând cu secolul al XIX-lea Dumnezeu este, practic, izgonit din viața publică. Nu a fost vorba de un fenomen generalizat și brusc, ci unul treptat. Fiecare gerenație și-a exprimat opțiunea anti-Dumnezeu bazându-se pe opțiunile generațiilor anterioare, dar și pe propria alegere.

Image result for iisus hristosInteresant este faptul că acest drum al respingerii redă, cu o precizie uimitoare, drumul respingerii lui Iisus de către contemporanii Săi.

1)  Nașterea lui Iisus în familia modestă a tâmplarului Iosif din Nazaret și copilăria lui Iisus ca fiu legitim al acestuia nu a avut darul de a șterge din mintea contemporanilor Săi istoria conceperii Sale. Nașterea lui Iisus, petrecută la prea puține luni distanță de la căsătoria parinților Săi, a rămas în mentalul colectiv din mica comunitate din Nazaret. Iisus a trebuit sa poarte toată viața povara originii Sale incerte (și sunt sigur ca S-a confruntat cu acest lucru).  Apariția cărții „Originea speciilor”, publicată de Charles Darwin in 1859 a avute efecte similare. Chiar daca conținutul ei nu se ocupă de Iisus în particular, contestarea originii divine a omului și apariția teoriei evoluționismului (ulterioară cărții în sine) reprezintă, practic, contestarea originii divine a oricărui om care a trăit vreodată pe această planetă. Deci și a lui Iisus.

2)  Cei trei ani și jumătate ai lucrării publice a lui Iisus au fost „cuie în talpa” liderilor religioși din timpul Său. Neputincioși în fața realității minunilor, acestora le-a rămas doar soluția contestării sursei miracolelor evidente făcute de Iisus. Argumentele fariseilor, saducheilor și cărturarilor au variat de la lipsa împuternicirii lui Iisus de a învăța gloatele (nimeni dintre șefi nu Îl autorizase ca Învățător) la nebunie (Și-a ieșit din minți), apoi la colaboraționism cu diavolii (scoate demonii cu ajutorul șefilor demonilor). Indiferent de ipoteză, faptele Sale miraculoase erau examinate si contestate. În mod similar, școala înaltei critici teologice a încercat (tot începând cu secolul al XIX-lea) să verifice cât din ce spun Evangheliile despre cuvintele și faptele lui Iisus pot fi declarate autentice și cât nu. Concuziile înaltei critici (nu uitați ca adepții ei erau teologi, nu atei) au fost ca extrem de puțin din cele patru Evanghelii ar fi autentic. Restul ar fi copieri de la alți rabini sau învațatori evrei sau neevrei și exagerări ale unor martori exaltați.

3)  Decizia liderilor religioși evrei de a-L ucide pe Iisus a fost argumentată cu nevoia de libertate. Cuvintele și faptele Sale au fost declarate ca fiind piedici în calea unei vieți liniștite, chiar sub stăpânirea romană. Marele preot a declarat ca dacă Iisus va fi lăsat în viață, vor veni romanii și vor distruge poporul. Mai bine să moară Iisus și poporul să fie liber (deși romanii îi țineau, în continuare, sub ocupație). Concepția politico-filosofică numită „secularism” (mai întăi filosofic în 1859, apoi practic la sfârșitul secolului al XIX-lea) a definit prezența activă a creștinismului în societate ca fiind o piedică în calea libertăților individuale. Pentru progresul societății, învățăturile creștine trebuiau trecute în planul secund, limitate la individ ca opțiune tacită și neexprimată public. Viața publică, mai ales cea politică, trebuia sa fie facută pe alte baze. Similitudinea cu argumentele lui Caiafa este ușor de observat.

4)  Vinerea Mare a fost ziua patimilor Mântuitorului. Arestat în grădina Ghetsemani în noaptea de joi spre vineri (deja era vineri, după modul evreiesc de a calcula timpul), Iisus este insultat, maltratat fizic și psihic, judecat pe nedrept și torturat. Aceste scene istorice nu sunt diferite de cele cotidiene, chiar dacă Iisus nu mai este prezent în mod fizic. În lipsă, însă, El este (împreună cu celelalte Persoane ale Dumnezeirii) subiectul glumelor și înjurăturilor indivizilor din orice popor (deși, personal, cred că românii sunt campioni) și condamnării publice. Și, după cum liderii religioși evrei din timpul lui Iisus dădeau tonul, liderii de opinie din timpul nostru dau tonul prin mijloacele de comunicare, în special prin industria filmului, unde distanțele dintre înjurături și defăimarea lui Dumnezeu se măsoară doar în secunde.

5)  La sfârșitul zile de vineri, Răstignitul Iisus era mort și îngropat. Mormântul Său de împrumut era sigilat și păzit de o gardă romană. Liderii religioși se puteau bucura de Sabatul Paștelui, sărbatoarea rememorării intervenției puternice a lui Dumnezeu în istoria poporului omenirii, în care, din punctul de vedere al trăirii autentice, nimeni nu mai credea. Gloata înfierbântată își savura mielul, își bea cele patru pahare de vin și își mânca azimile. Doar un mic grup de ucenici se întreabă ce va urma. În tot acest timp, Iisus tace. Pentru încă un an, liderii religioși și cei politici (din lumea întreagă) se bucură de un nou Paște. Se trimit felicitări și se țin discursuri pline de cuvinte frumoase. Gloatele își mănâncă mieii, ciocnesc ouă roșii și se bucură de iepurașii de ciocolată. Toate acestea la sărbătoarea celei de a doua intervenții puternice a lui Dumnezeu în istoria omenirii în care, din punctul de vedere al trăirii autentice, nimeni nu mai crede. Doar un mic grup de ucenici se întreabă: ”Ce va urma în această lume”? În tot acest timp Iisus tace.

De ce tace? Se odihnește pentru că, în scurt timp … în foarte scurt timp … va urma dimineața învierii finale !!

Citeste si:Dincolo de credinţa oarbă

https://crystalivc.wordpress.com/care-este-rostul-vietii/

sursa:google-bloguri

 

Anunțuri

Despre Eurocrystal

Lasă lumea să se desfășoare în fața ochilor tăi fără să încerci mereu să o înțelegi. Lasă relațiile să decurgă firesc, de vreme ce toate lucrurile se așază într-o ordine divină. Nu te strădui din răsputeri să înfăptuiești un lucru – pur și simplu lasă lucrurile să evolueze de la sine. Nu te obosi permanent să înțelegi oamenii. Când așteptările tale au fost înșelate, așa trebuia să se întâmple. Transformă-te într-un observator foarte fin, judecă mai puțin, ascultă mai mult. Acordă-ți timp pentru a-ți deschide mintea în fața fascinantului mister și a incertitudinii pe care cu toții o resimțim.
Acest articol a fost publicat în RELIGIE, Uncategorized și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s