Peştera Meziad, catedrala gotică subterană a României. Locul unde se adăpostesc jumătate dintre speciile de lilieci existente în ţară

Comparată cu o catedrală gotică subterană, Peştera Meziad este una dintre cele mai frumoase peşteri ale României. Spaţiile interioare generoase cu poduri naturale şi bogăţia de formaţiuni au atras oamenii încă din perioada preistorică. Peştera a fost locuită atât de oamenii primitivi, cât şi de urşii cavernelor, şi adăposteşte 13 specii de lilieci dintre cele 26 existente în România. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Proiecte de case în stil conac. Boieria, din nou la modă „Top Gear“ revine într-un nou format, iar Jeremy Clarkson ar putea fi … RADET anunţă că va furniza în continuare căldură Peştera Meziad, din comuna bihoreană Remetea, este considerată una dintre cele mai mari din Europa, fiind amenajată şi deschisă pentru turişti. Locuită de om încă din preistorie, a devenit, din primii ani ai secolului XX, unul din cele mai căutate obiective turistice ale judeţului Bihor. Acest fapt se datorează dimensiunilor sale impunătoare şi neobişnuitei sale bogăţii de formaţiuni, urmelor de locuire umană ce au dăinuit aici din paleolitic şi neolitic. De curând, în peşeră a fost descoperit un craniu uman de peste 6.500 de ani. Pestera Meziad este cunoscută prin dimensiunile impresionante ale portalului,16 m înălţime şi 10 m lăţime, precum şi ale interiorului, alături de coloniile mari de lilieci şi speleoteme care captează atenţia vizitatorilor pe toată durata vizitării peşterii.  Peştera se află la o altitudine de 397 m şi prezintă două nivele de carstificare. Nivelul inferior, care însumează 1.542 m lungime, se caracterizează prin spaţii neobişnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime, în timp ce nivelul superior are o lungime de 3.208 m.

În regiunea Podului Natural, unde cele două nivele se suprapun, înălţimea totală a cavernamentului atinge 35 m. În peşteră s-au găsit urme din paleolitic şi neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus, ursul de cavernă. În anul 1921, peştera a fost vizitată de către o echipă de speologi din care făcea parte şi renumitul speolog Emil Racoviţă.

646x528 (1)

Pestera Meziad-foto Facebook „Amenajarea este concepută în aşa fel încât să existe cât mai puţin deranj, să se strice foarte puţin din mediul natural. Luminarea s-a făcut pentru a păstra frumuseţea şi farmecul subteran al peşterii fără să deranjăm siturile de lilieci. Ea este în armonie cu acest statut maiestuos pe care-l are peştera, de catedrală subterană a Pădurii Craiului”, a afirmat speologul Viorel Lascu. Au fost refăcute balustrade, trepte, punţi, iar iluminarea traseului se face cu un sistem bazat pe tehnologia „Show caves lightning systems”, cu lămpi LED.

646x528

Pestera Meziad-foto Facebook „Cu sprijinul fundaţiei româno-americane şi a fundaţiei pentru parteneriat, am reuşit, în cadrul unui proiect, să amenajăm peştera de la Meziad aşa cum trebuie ea să fie”, a declarat Paul Iacobaş,. Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie foarte mare în Sala Liliecilor. Aici îşi duc veacul 13 specii de lilieci din 26 existente în România, fiind printre cele mai mari colonii din ţară. Peştera poate fi vizitată doar în prezenţa ghizilor, în schimbul unui tarif de vizitare de 15 lei/adulţi.si de 10 lei copii.

646x528 (3)

Pestera Meziad-foto Facebook

Citeste mai mult: adev.ro/nlmhqq

Anunțuri

Despre Eurocrystal

Lasă lumea să se desfășoare în fața ochilor tăi fără să încerci mereu să o înțelegi. Lasă relațiile să decurgă firesc, de vreme ce toate lucrurile se așază într-o ordine divină. Nu te strădui din răsputeri să înfăptuiești un lucru – pur și simplu lasă lucrurile să evolueze de la sine. Nu te obosi permanent să înțelegi oamenii. Când așteptările tale au fost înșelate, așa trebuia să se întâmple. Transformă-te într-un observator foarte fin, judecă mai puțin, ascultă mai mult. Acordă-ți timp pentru a-ți deschide mintea în fața fascinantului mister și a incertitudinii pe care cu toții o resimțim.
Acest articol a fost publicat în ARHEOLOGIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s